Oamenii chiar pot să moară de „inimă rea”. Descoperirea tulburătoare a cercetătorilor

Cercetătorii confimă că oamenii pot să moară, într-adevăr, de „inimă rea”, după ce pierd pe cineva drag. Un studiu a demonstrat ce se întâmplă în organismul unei persoane care suferă după ce i-a murit partenerul.

La studiul realizat de Universitatea St George din Londra au participat 30.000 de britanici cu vârsta peste 60 de ani.

Medicul Sunil Shah, care a ajutat la realizarea studiului, spune că suferinţa are efecte nebănuite asupra sănătăţii. Creşte nivelul hormonilor de stres din organism, poate duce la formarea unor cheaguri de sânge sau la hipertensiune arterială.

Prin urmare, persoana care si-a pierdut un partener sau un om foarte apropiat are un risc crescut de a face atac de cord sau atac cerebral. Acest risc este foarte mare în prima lună, urmând să scadă treptat pe parcursul primului an.

Mai mult, cei care suferă îşi pierd pofta de mâncare, nu pot să doarmă bine, iar asta slăbeşte sistemul imunitar. În plus, persoanele care de obicei urmează un tratament pentru unele afecţiuni cronice se neglijează în primele luni după pierderea suferită şi nu mai iau medicamente, riscul crescând astfel şi mai mult. Prin urmare, ajutorul şi încurajarea venite din partea rudelor şi prietenilor sunt esenţiale, mai ales în primele trei luni.

Pe 27 decembrie 2016, actrita Carrie Fisher, în varsta de 60 de ani, a murit din cauza unui atac de cord. A doua zi, mama ei, actrita Debbie Reynolds, a decedat din cauza unui accident vascular cerebral. Dupa aceste doua pierderi, multa lume s-a întrebat daca poti muri din cauza „inimii frante”.

Raspunsul scurt la aceasta întrebare este DA. Sindromul de „inima rea” (cunoscut oficial sub denumirea de cardiomiopatie cauzata de stres) este o afectiune reala, declansata de stresul acut sau de un soc, cum ar fi moartea unei persoane iubite. Într-adevar, mintea si inima sunt strans legate între ele, iar starile mentale pot avea o influenta asupra sanatatii inimii si a longevitatii în general.

Simptomele si riscurile sindromului de „inima rea”

Simptomele sindromului de „inima rea” sunt foarte asemanatoare cu cele ale unui atac de cord si includ dureri în piept si dificultati de respiratie. Diferenta este ca nu exista niciun prejudiciu real în inima sa-l declanseze. socul extrem sau stresul pot declansa, de asemenea, un accident vascular cerebral, provocand o crestere dramatica sau o modificare semnificativa a tensiunii arteriale.

Cum resimte corpul suferinta sufleteasca: modurile in care fizicul si psihicul ne sunt afectate de pierderea unei persoane dragi

Conform British Heart Foundation, sindromul de „inima rea” este o afectiune temporara în care muschiul inimii devine brusc slabit sau coplesit. Ventriculul stang, cea mai mare camera a inimii tale, sufera, de asemenea, modificari de forma, care se adauga disfunctiei temporare. Aceasta slabiciune a inimii pare sa fie cauzata de eliberarea brusca a unor cantitati mari de adrenalina si alti hormoni de stres. Adrenalina creste tensiunea arteriala si ritmul cardiac, putand duce la îngustarea arterelor care furnizeaza sange inimii sau chiar la depunerea unei cantitati mari de calciu în celulele inimii, ceea ce face imposibila functionarea în mod corespunzator. În timp ce majoritatea oamenilor se vor recupera cu succes, în unele cazuri schimbarea formei ventriculului stang poate declansa un atac de cord fatal. Se estimeaza ca aproximativ 90% dintre aceste probleme apar în randul femeilor.

Un studiu recent arata ca problemele cardiace si riscul de accident vascular cerebral pot fi prevazute în functie de activitatea din nucleul amigdalian, o regiune a creierului asociata cu stresul si frica. Potrivit principalului autor al studiului, Dr. Ahmed Tawako, „activitatea amigdaliana a prezis cu exactitate evenimente cardiovasculare majore, alaturi de furnizarea de informatii cu privire la calendarul acestor evenimente”. Cercetarile arata ca stresul poate contribui la aparitia bolilor cardiovasculare în multiple moduri, dar inflamatia este o componenta-cheie. Stresul poate activa zona amigdaliana, ceea ce conduce la producerea de celule imune suplimentare de catre maduva osoasa, care, la randul lor, pot avea impact asupra arterelor, cauzand inflamatie si probleme cardiovasculare.

Efectul pierderii unei persoane apropiate

O serie de studii au aratat ca pierderea unei persoane dragi creste propriul risc de moarte subita. Exista chiar dovezi care arata ca acest efect ale pierderii unei persoane dragi creste riscul de mortalitate al partenerului. Un studiu din 2006, publicat în New England Journal of Medicine, a constatat ca riscul de deces a crescut dupa spitalizarea unui partener, unele boli manifestandu-se mai pronuntat decat altele. De exemplu, în timp de o femeie a fost internata în spital pentru cancer de colon fara a se constata o crestere a riscului de deces pentru sotul ei, internarea pentru un accident vascular cerebral a crescut riscul de deces al sotilor cu 6%.

Un alt studiu din anul 2011 a constatat ca în urma decesului partenerului de viata, sansele de deces ale sotului aflat în viata au ramas ridicate timp de sase luni (efectul de vaduvie), indiferent de varsta si sex. O cercetare efectuata în 2012 a aratat ca pierderea unei persoane importante din viata ta creste riscul de a avea un atac de cord a doua zi de 21 de ori, iar în saptamana urmatoare de 6 ori. Riscul de infarct miocardic a început sa scada dupa aproximativ o luna, dupa ce nivelurile de hormoni au început sa se regleze. Un alt studiu, realizat în anul 2014, a constatat ca decesul unuia dintre soti poate dubla riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral în urmatoarea luna.

Optimismul stimuleaza longevitatea

Asadar, exista legaturi convingatoare între sanatatea cardiaca si cea mintala, iar netratarea tulburarilor precum depresie si anxietate poate creste sansele de a avea un atac de cord sau de a dezvolta boli de inima. Pesimismul a fost legat de un risc cu 19% mai mare de a muri dupa varsta de 30 de ani. Dupa examinarea asocierii dintre optimism si sanatatea inimii la peste 5000 de adulti din diferite grupuri etnice timp de 11 ani, cercetatorii au ajuns la concluzia ca atitudinea optimista poate aduce o îmbunatatire a sanatatii cardiovasculare pe termen lung.

Studiile au aratat ca factori precum optimismul, satisfactia si fericirea sunt asociati cu un risc redus de boli cardiovasculare, indiferent de varsta, statut socio-economic, fumat sau greutate corporala. Noile descoperiri sugereaza ca ar trebui sa facem eforturi pentru a cultiva optimismul, care s-a dovedit a fi asociat cu comportamente si modalitati sanatoase de a face fata provocarilor vietii. Inima nu este singurul organ influentat de perspectiva mentala, optimismul avand efecte si asupra vindecarii ranilor, alergiilor, problemelor gastrointestinale, cancerului si inflamatiei.

O perspectiva pozitiva asupra vietii a fost dovedita a fi factorul cel mai influent în studiile de longevitate, iar unii cercetatori considera ca optimismul are un efect direct asupra sistemelor biologice. Stresul cronic poate suprima componentele sistemului imunitar, facandu-te mai sensibil la boli. Acceptarea de sine pare a fi unul dintre cei mai importanti factori care pot produce un sentiment constant de fericire, care induce si optimismul. O stare de spirit pozitiva te poate ajuta în multiple feluri, de la îmbunatatirea sanatatii cardiovasculare pana la îmbunatatirea conexiunilor sociale. Asadar, nu uita sa te bucuri de lucrurile mici si sa fii mereu optimist! E sanatos!

sursa:ziaruldesanatate.ro si http://www.descopera.ro/dnews/12147043-oamenii-chiar-pot-sa-moara-de-inima-rea-descoperirea-tulburatoare-a-cercetatorilor